Pepenele rosu

Desi multi oameni clasifica pepenele rosu ca fiind un fruct, practic, el este o leguma, facând parte din aceeasi familie cu castravetele. 

       Pepenele verde este cultivat pentru fructele sale care ajunse la maturitate fiziologica, sunt apreciate pentru gustul echilibrat, dulce, fin si placut. Fructele au un continut in apa de 89-94% si contin zahat in concentratie de 7-11 %.

       Pepenele verde este o planta anuala, cu o perioada de vegetatie de 90-130 de zile.Are pretentii foarte mari de caldura, semintele gemineaza in 21 de zile la 14-16 grade Celsius, iar in conditii optime de 25-30 grade Celsius in 5-6 zile.La temperaturi de 10-15 grade Celsius procesele fiziologice din plante incetinesc, iat la 8-10 grade Celsius pe o durata mai indelungata de timp plantele pier.

       Pepenele verde mai are pretentii mari si fata de lumina, in lipsa acestuia plantele se dezvolta slab, florile avorteaza, productia se reduce, iar continutul in zahar scade. Si exigentele fata de apa sunt mari, daca in perioada infloririi si fructificarii se aplica 2-3 udari, se obtine o crestere semnificativa a productiei.
Pentru cultura pepenilor, plante premergatoare bune sunt: lucerna, trifoiul, mazarea, fasolea, varzoasele, radacinoasele.

       Alegerea terenului in vederea infiintarii culturii in ogor este foarte asemanatoare cu celelalte plante din grupa (castraveti, pepeni galbeni) cu mentiunea ca gunoiul de grajd trebuie sa fie bine descompus pentru a evita excesul de azot.

       Cultura este infiintata prin semanat direct in camp, iar pentru a obtine o timpurietate a productiei se recurge la producerea rasadurilor in spatii protejate sau rasadnite calde.
Infiintarea culturii prin semanat direct are loc intre 25 aprilie si 10 mai, mecanizat la o adancime de 3-4 cm, iar norma de samanta utilizata este de 2 kg samanta pe hectar.

       Semanatul se face direct in cuiburi nutritive sau pe brazde de telina, in luna martie, necesarul de samanta este de 2 kg/ha, plantarea in camp se face manual sau mecanizat intre 10-15 mai.
Culturile sunt infiintate pe teren modelat sau nemodelat dupa schema 150 x 33-44 cm, se realizeaza 15-20 de mii de plante pe hectar. Se poate semana si in cuiburi manual cate 2-3 seminte dupa schema 200 x 50 cm. Lucrarea se executa manual, in gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.

       Lucrarile de intretinere in timpul perioadei de vegetatie consta din: raritul plantelor la distante stabilite lasandu-se 1-2 plante la cuib, prasile mecanice si manual numai pana in momentul cand vrejii acopera suprafata de cultura, pentru a nu fi deranjati, este necesara acoperirea vrejilor din loc in loc cu pamant, pentru a nu fi deranjati de vant, se aplica 2-3 udari cu norme de 300 m3 apa/ha, mai ales in perioada infloritului si a cresterii fructelor, se evita udarea la inceputul perioadei de vegetatie pentru a determina dezvoltarea in profunzime a radacinilor si in perioada coacerii fructelor, cand umiditatea abundenta provoaca deprecirea calitatii, la soiurile timpurii se reduce numarul de fructe pe planta pana la 4-5 bucati, in perioada infloritului in masa se aplica ingrasaminte cu azotat de poatasiu cu 100-125 kg/ha, combaterea bolilor si daunatorilor este de asemea o lucrare foarte importanta. 

       Rasadurile se produc prin semanat direct in ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turba (Jiffy-pots).Pentru un haectar de cultura sunt necesare in jur de 2 kg seminte.
       Epoca de semanat se stabileste in functie de data prevazuta pentru plantare, semanatul in cuburi si ghivece se realizeaza intre 25-30 martie. Plantare in camp se realizeaza intre 20 aprilie – 5 mai.
       Amestecul pentru ghiveci se realizeaza prin amestecul a 20 % mranita, 30 % nisip, 50 % pamant de telina.

       Conditiile de mediu din rasadnite, solarii, sere sunt hotaratoare pentru aparitia infectiilor. Temperatura moderata, umiditatea aerului si a solului peste normal, formarea condensului, aerisirea insuficienta sunt factorii care favorizeaza aparitia infectiilor.