Visin

Ilva

ilva
Se recolteaza in decada a III-a a lunii Iunie

Soi de vigoare mica – medie, coroana semiglobuloasa, rodeste preponderent pe ramuri lungi, intra pe rod in anul 3 de la plantare, rezistent la ger.

Fructele sunt mijlocii, rotunde de culoare rosie – inchisa, pulpa cu consistenta medie, gust dulce si acidulat.

Crisane

crisane

Este un soi foarte raspandit la noi in tara. Fructele sunt mari cordiform rotunjite. Pulpa este rosie neaderent la sambure, cu sucul roz-rosiatic care pateaza slab. Se maturizeaza la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie.

 

Cultura visinului
Cerinte fata de factori de mediu
Temperatura: este rezistent la ger, in timpul repausului de iarna mugurii floriferi rezista pana la -30 ºC.
Lumina: necesita o buna luminozitate.
Umiditate: reuseste atat in regiunile cu 450-500 mm precipitatii, cat si in regiunile unde precipitatiile anuale se apropie de 700-900 mm.
Sol: reuseste in soluri diferite, exceptand pe cele argiloase, prea grele, compacte, umede si reci si solurile cu saruri de sodiu in care piere la scurt timp de la plantare.
Plantarea:
– epoca de plantare toamna si primavara in repaus vegetal.
– distante de plantare 4-5 m intre randuri si 3-4 m intre pomi pe rand (pentru pomii cu vigoare mica aceste distante pot fi mai mici).
– pomul va fi plantat cu punctul de altoire la 5 cm deasupra solului.
– radacinile pomului vor fi distribuite la baza gropii pe o movila de pamant fin.
– dupa plantare se recomanda scurtarea axului pomului la aproximativ 1 m.
Gropi:
Lungime x latime x adancime = 40/40/50* cm
(*in functie de marimea radacinilor se proportioneaza groapa ) La plantare:
– Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul.
– Se mocirlesc radacinile – amestec gunoi de grajd pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul.
– Se fertilizeaza cu: mranita, ingrasamant complex NPK.
– Se uda cu 10-12 l apa.

Aplicarea ingrasamintelor:
In livezi tinere: 1-2 kg/m² gunoi de grajd.
In livezi pe rod: 2-4 kg/m² gunoi de grajd.

Particularitati de crestere si fructificare:
Intrarea pe rod a visinului se face la 2-3 ani de la plantare.
Visinul infloreste simultan sau dupa cires, comportarea la polenizare fiind foarte diferita. Exista soiuri autofertile (Nana, Meteor, Timpurii de Cluj), autosterile (Crisana), polenizarea fiind entomofila (albine, insecte) si incrucisata. De aceea se recomanda asocierea a cel putin 3 soiuri pentru o legare buna, de asemenea polenizarea se poate asigura si de soiurile de cires, daca inflorirea se suprapune.
La visin se intalnesc soiuri care fructifica aproape exclusiv pe ramuri plete (Crisana, Nana) si soiuri care fructifica preponderent pe buchete (Timpurii de Cluj), sau mixt (Meteor).
Dintre formele de coroana cele mai folosite sunt piramida intrerupta, vasul aplatizat, tufa vas si mai putin palmeta etajata si fusul subtire.
Longevitatea economica a plantatiilor este de 25-30 de ani.
Potentialul de productie al visinului este de 6-10 t/ha in functie de soi.

Taierile aplicate visinului:
Se recomanda efectuarea taierilor in verde (in timpul vegetatiei) si inlaturarea de timpuriu a lastarilor cu pozitii defectuoase in coroana si mai putin sau deloc taierea in uscat care intarzie intrarea pe rod. De asemenea taierile in uscat trebuie evitate atat la pomii tineri cat si la cei maturi, deoarece visinul isi vindeca greu ranile, fiind sensibil la atacul de boli.
In perioada de productie se urmaresc urmatoarele aspecte:
– reductia si simplificarea semischeletului
– intinerirea ramurilor plete sau inlocuirea lor
– limitarea extinderii coroanelor in afara limitelor permise de spatiul de nutritie
– eliminarea ramurilor rupte, bolnave sau uscate
– zona de fructificare trebuie mentinuta cat mai aproape de ramurile groase.

In figura gasiti schematic o modalitate de taiere (in literatura de specialitate puteti gasi mai multe tipuri de taieri in functie de coroana dorita):
visin

Perioada de maturitate:
– timpurie: decada a I – II luni iunie
– mijlocie: decada a II – III lunii iunie
– tarzie: decada a III lunii iunie – decada a I iulie

Boli: Ciuruirea frunzelor, monilioza, antracnoza, etc.
Daunatori:paduchele din San Jose, oua de acarieni, de paduchi de frunza
musca cireselor, paduchi de frunza, insecte defoliatoare, etc.

Lasă un comentariu